Dacă ne uităm la indicatorii de creștere economică pe baza cărora s-a construit bugetul pe 2025 am spune că da, suntem mai optimiști decât este cazul, pentru că se prevede o creștere de 2,5% a economiei, ori BERD ne spune că aceasta nu va fi mai mare de 1,8%, iar pe de altă parte, BNR, cu delicatețea-i bine cunoscută, ne spune că se așteptă ca România să aibă o creștere economică mai lentă decât cea prognozată. Și este normal ca să fim precauți cu prognoza pe 2025 ținând cont de rezultatele pe 2024 și perspectivele pe 2025. Iată câteva date ale anului 2024, date care nu ne încurajează foarte tare:
– producția industrială în 2024 a fost de 98,5% raportată la 2023;
– cifra de afaceri din industrie a crescut în 2024 raportat la 2023, aceasta fiind de 105,6%, dar, în același timp, indicii prețurilor producției industriale au fost de 99,14%.
Totuși, atunci de unde a venit, chiar așa minusculă cum a fost ea, creșterea economică din 2024? Păi, a crescut comerțul cu amănuntul și cu ridicata. Această creștere a comerțului s-a datorat creșterii puternice a consumului, creștere venită pe baza creșterii veniturilor populației, în special creșterii salariilor unor categorii de salariați și a creșterii veniturilor din pensii, în urma recalculării din septembrie 2024. Da, dar în 2025 acești factori de creștere a consumului ”au înghețat”, așadar aceste ”vehicule” de creștere nu mai există, ca atare de unde creștere de 2,5% în 2025? Mai mult, se discută de o diminuare a veniturilor nete ale populației cu cel puțin 3,5%! Cum așa? Păi, asta înseamnă schimbarea bazei de calcul a impozitului pe salarii despre care se discută tot mai insistent în ultima vreme. În prezent se aplică 10% impozit la total venituri minus CAS și CASS, respectiv la 65% din venituri, ori dacă se aplică la 100% din venituri, așa cum se preconizează, înseamnă că va scădea venitul net cu 3,5%. În aceste condiții, consumul populației se va reduce, așadar și încasările la buget din TVA, impozite pe profit și venit microîntreprinderi etc. De aici precauția BNR în ceea ce privește creșterea economică în 2025. Să nu mai punem la socoteală eventuale creșteri de impozite și taxe! Dar cum mai stăm cu alți indicatori economici pe 2024?
– indicele prețurilor de consum a crescut în 2024 cu 5,02%;
– salariul mediu brut în decembrie 2024 a fost 9.251 lei, cel mai mare în sfera intermedierilor financiare, respectiv 18.093 lei, iar cel mai mic în sectorul hoteluri și restaurante, respectiv 5.459 lei;
– numărul de salariați în decembrie 2024 a fost de 5,116 milioane, față de 5,149 milioane în decembrie 2023, deci o scădere;
– numărul de șomeri în decembrie 2024 a fost de 261,3 mii comparativ cu 235,6 mii în decembrie 2023, deci o creștere a acestora, iar rata șomajului a crescut de la 2,9% în decembrie 2023 la 3,3% în decembrie 2024.
Văzând aceste cifre, ne întrebăm, pe bună dreptate, dacă nu suntem cumva prea optimiști în ceea ce privește creșterea economică în 2025. Iar dacă această creștere economică nu se va realiza, atunci nu vom realiza veniturile bugetare prevăzute în buget, ca atare va trebui să echilibrăm, din nou, bugetul, iar acest lucru se va face, probabil, tăind investițiile. Parcă avem un deja-vu, nu?
Alexandru Tamba
Articol publicat în cadrul parteneriatului dintre cotidianul Magazin Sălăjean şi cotidianul Curierul Naţional. www.curierulnational.ro
Ce producție industrială?! În dictatură cea cruntă, tristă și sinistră, atunci chiar aveam producție industrială, Zalăul avea o platformă industrială mai mare decât a Oradei, iar orașele Șimleu, Jibou, Cehu aveau și ele platforme industriale !